Share PDF

Search documents:
  Report this document  
    Download as PDF   
      Share on Facebook

CRIMINALISTICA

1.Precizati cine este considerat fondatorul Criminalisticii.

1.Hans Gross;

2.Care carte este consideratã ca fundamentalã pentru aparitia Criminalisticii ca stiintã autonomã?

1.Manual de instructie judiciarã de Hanns Gross;

3.Cine a definit Criminalistica ,,arta si tehnica investigatiilor penale”?

1. Jean Nepote;

4. Cum a fost definitã Criminalistica de cãtre fondatorul ei? 2. „stiinta stãrilor de fapt”.

5.Ce fel de ştiinţă este Criminalistica? a) judiciarã;

b) pluridisciplinarã;

c) cu caracter autonom si unitar;

d) care însumeazã metode, mijloace tehnice si procedee tactice în scopul descoperirii infractiunilor, probãrii vinovãtiei sau nevinovãtiei persoanelor implicate în sãvârsirea lor si prevenirii faptelor antisociale.

1.a+b+c+d

6.Care sunt metodele împrumutate de criminalisticã din Fizicã?

a)holografia;

b)cromatografia;

c)fonoscopia;

d)analiza microscopicã, spectralã si atomicã.

4. a+c+d

7.Care sunt metodele împrumutate de Criminalisticã din Chimie? a) fonoscopia;

b) spectroscopia; c) electroforeza; d) cromatografia.

2.b+c+d

8.Care sunt metodele împrumutate de Criminalisticã din Medicinã? a) anatomia comparatã;

b) histopatologia.

1.a+b

9.Care sunt metodele împrumutate de Criminalisticã din Matematicã? a) programarea linearã;

b) calculul probabilitãtilor; c) teoria multimilor vagi.

1.a+b+c

10.Cine este autorul dictonului: ,,Odatã cu trecerea timpului se sterg urmele din amintirea oamenilor si de pe obiecte, dispar oamenii si obiectele”?

2. Siegfried Kahane;

11.Care sunt activitatile ce fac parte din metodele de cercetare ale Criminalisticii?

?

12.Care sunt ramurile Criminalisticii?

1. Fundamentele Criminalisticii; Criminalistica tehnicã; Criminalisticã tacticã; Criminalistica metodologicã;

13. Ce cuprinde Criminalistica tehnicã?

3. ansamblul metodelor si mijloacelor stiintifice pentru descoperirea, fixarea, ridicarea, examinarea si interpretarea urmelor si a altor mijloace materiale de probã, efectuarea expertizelor si a constatãrilor tehnico-stiintifice.

14. Ce se întelege prin Criminalisticã tacticã?

2.ramurã a Criminalistii care cuprinde procedee tactice care se aplicã în ancheta penalã,

15.Ce se întelege prin Criminalisticã metodologicã?

3.ramurã a Criminalisticii care studiazã metodele si mijloacele specifice de investigare a infractiunilor în raport cu regulile generale ale tacticii si tehnicii criminalistice.

16. În ce constă legãtura Criminalisticii si Dreptul Penal?

1. contribuie la identificarea fãptuitorului si probarea vinovãtiei acestuia; 17. În ce rezidã legãtura Criminalisticii cu Psihologia si Psihiatria?

1. aplicã metode proiective si caracteriologice în procesul ascultãrii martorului, învinuitului sau inculpatului si bolnavului mintal;

18.Este adevãrat sau fals enuntul: ,,Timpul lucreazã în favoarea infractorului”?

1.Enuntul este adevãrat

19.Este adevãrat sau fals enuntul:“Între timpul scurs de la data sãvârsirii infractiunii si sansele de descoperire a autorului este un raport invers proportional.”?

1. Enuntul este adevãrat

20.Cine a tipărit primul manual decriminalisticã?

1.Hans Gross la Graz

21.Care sunt principiile fundamentale ale Criminalisticii? a) Principiul legalitãtii;

b) Principiul aflãrii adevãrului;

c) Principiul prezumtiei de nevinovãtie;

c) Principiul delimitãrii obiectelor identificãrii criminalistice în obiecte scop al identificãrii si obiecte mijloc de identificare;

d) Principiul stabilitãtii relative a caracteristicilor de identificare; e) Principiul dinamicitãtii si interdependentei cauzale.

1.a+b+c

22.Ce inseamna principiul identificãrii în Criminalisticã?

a)starea unui obiect de a fi ceea ce este, de a-si manifesta individualitatea în timp si în spatiu prin caracteristicile fundamentale, neschimbãtoare;

b)nerepetabilitatea unui obiect prin evidentierea deosebirilor fatã de orice alt obiect ;

c)sansele de descoperire a infractorului scad pe mãsura scurgerii timpului.

4. a+b

23. Ce presupune principiul fundamental al Criminalisticii, potrivit cãruia sãvârsirea unei infractiuni determinã modificãri materiale în mediul înconjurãtor?

a)nu existã infractiune fãrã urme;

b)un infractor, fãrã voia sa, cel mai adesea lasã urme în câmpul infractiunii;

c)infractorul prelevã, fãrã stirea sa, pe corp, pe haine si pe obiectele purtate alte urme, de obicei imperceptibile.

1. a+b

2. b+c

3. a+c

4. a+b+c

24. Ce presupune prezumtia de nevinovãtie, ca principiu fundamental al Criminalisticii? 1. administrarea probelor atât pentru dovedirea vinovãtiei, cât si a nevinovãtiei;

25.Ce presupune principiul operativitãtii, ca principiu fundamental al Criminalisticii? a) timpul lucreazã în favoarea infractorului;

b) sansele de descoperire a infractorului scad pe mãsura scurgerii timpului;

c) starea unui obiect de a-si pãstra un timp caracterul fundamental, rãmânând el însusi.

3.a+b

26.Ce se întelege prin Fundamentele Criminalisticii?

1. ramurã a Criminalisticii care studiazã probleme de ordin general, cum ar fi: obiectul si principiile Criminalisticii; legãtura cu alte stiinte; metode de cercetare proprii si cele împrumutate de la alte stiinte; principiile fundamentale ale Criminalisticii; Istoricul Criminalisticii s.a.;

27. Cine este autorul sintagmei: ,,Timpul lucreazã în favoarea infractorului”? 2. Ion R. Constantin;

28.Ce categorii de probe oferã Criminalistica? a) probe disculpante;

b) probe indicative; c) probe coroborative; d) probe determinante.

4.a+b+c+d

29.Este adevãrat sau fals urmãtorul enunt: “Probele asociative sunt acele probe (sânge, pãr, amprente digitale etc.) prin care se stabileste legãtura de cauzalitate dintre faptã si autor.”?

1. Enuntul este adevãrat.

30.Este adevãrat sau fals urmãtorul enunt: “Probele directe nu sunt stabilite prin lege.”

2.Enuntul este fals.

31.În ce documente se regãsesc primele reguli de cercetare a probelor în înscrisuri?

a)Lex Cornelia de falsis;

b)Novelele 49 si 73 ale lui Justinian.

1. a+b

32. Este adevãrat sau fals urmãtorul enunt: “Prima expertizã criminalisticã a scrisului, cunoscutã, dateazã din anul 1569 si priveste falsificarea semnãturii regelui Carol al V-lea (Franta).”?

1. Enuntul este adevãrat.

33. Când a apãrut lucrarea ,,Traité des inscriptions en faux” de F. Raveneau, apreciatã de Edmond Locard ca ,,lucrare capitalã” în grafoscopie?

2. 1666

34.Cine a afirmat: ,,Expertiza [graficã] nu a fãcut nici un progres de la Raveneau” ?

2.Alphonse Bertillon;

35.Eugéne François Vidocq, fondatorul Sigurantei franceze, pe lângã faptul cã a creat prima fisã de identificare pe baza semnalmentelor, aliasurilor si modului de operare, cealtceva a mai inventat?

2. agentii sub acoperire.

36. Cine este creatorul sistemului de identificare antropometricã?

3. Alphonse Bertillon.

37.In ce domeniu avea Sherlock Holmes cunostinte solide?

4.chimie.

38.Cine a fãcut primele descrieri ale desenelor papilare si orificiilor glandelor sudoripare? a) Grew, 1684;

b) Malpighi, 1686.

3.a+b

39.Cine a fãcut prima clasificare a desenelor papilare în nouã tipuri?

2. Jan Evangheliste Purkinge, 1823;

40. În ce an a fost publicatã prima carte de dactiloscopie din lume, The Finger Prints, sub semnãtura lui Sir

Francis Galton? 3. 1892.

41.Cine are meritul de a fi introdus identificarea dactiloscopicã în Argentina?

1.Juan Vucetici;

42.În 1900, Anglia introduce sistemul de clasificare dactiloscopicã. De catre cine a fost elaborat?

3.Edward Henri.

43.Cine a propus, pentru prima datã în lume, folosirea amprentelor pentru identificarea condamnatilor?

3.William Hershell în 1879.

44.Ce tarã a introdus, pentru prima datã în lume, sistemul dactiloscopic de identificare a persoanelor, în 1894?

1. Argentina;

45. Cine a utilizat, pentru prima datã în lume, amprentele papilare pentru identificarea infractorilor? 1. dr. Henry Faulds;

46. Cine a publicat prima carte de dactilocopie?

2. Sir Francis Galton;

47.Cine a scris Traité des inscriptions en faux?

3.Raveneau.

48.Cine a publicat prima carte de medicinã legalã din România, în anul 1860?

3.I.N. Auerbach.

49.În ce an a luat fiintã primul serviciu fotografic la Politia Capitalei?

1. 1879;

50. Cine a publicat, în 1904, primul Manual tehnic de medicinã legalã care constituie, în acelasi timp, primul manual de Criminalisticã din tara noastrã?

3. Nicolae Monivici.

51.Cine i-a desemnat pe fratii Minovici, în 1911, ca fondatori ai Criminalisticii pe mapamond?

2.R.A. Reiss;

52.Cine este autorul cãrtii ,,Dactiloscopia si portretul vorbit”, apãrutã în anul 1914?

1. D. Cãlinescu;

53.De catre cine a fost efectuata prima expertizã dactiloscopicã din România ?

2.Nicolae Episcopescu;

54.Cine este autorul cãrtii ,,Grafologia si expertizele în scrieri. Anonimul – falsul, cu 204 autografe si documente grafologice”, elogiatã de J. Crèpieux-Jamin ti Edmond Locard?

1. Henri Stahl;

55.Cine este autorul lucrãrii: „Expertiza graficã, stiintificã si expertiza caligraficã”, apãrutã în 1928?

3.Mihail Kernbach.

56.Cine a publicat, în 1930, cartea ,,Dactiloscopia în serviciul justitiei”?

1. Valentin Sava;

57. Cine este autorul lucrãrii ,,Tactica si tehnica perchezitionãrii” (1941)? 2. Eugen Bianu;

58.Cine a introdus dactiloscopia în România?

1.dr. Gh. Andrei Ionescu;

59.Cine este autorul primului curs original de Criminalisticã, în 1951?

2.Camil Suciu;

60.În ce an a luat fiintã, din initiativa profesorului dr. Mina Minovici, Serviciulantropometric pe lângã Palatul de Justitie?

1. 1892;

61. Care este scopul final al identificãrii în Criminalisticã?

a)stabilirea identitãtii;

b)stabilirea neidentitãtii;

c)stabilirea semnalmentelor exterioare.

1. a+b

62.Se va folosi/nu se va folosi cadavrul victimei pentru reconstituirea omorului? b. Fals

63.ÃŽn care situatii este obligatorie efectuarea expertizei psihiatrice?

a)în cazul infractiunilor de omor deosebit de grav;

b)în cazul accidentelor de circulatie în care au murit douã sau mai multe persoane;

c)când organul de urmãrire penalã sau instanta de judecatã are îndoieli asupra stãrii psihice a învinuitului sau inculpatului.

d. a+c

64. In ce scop este chemat expertul ?

c. sa-si exprime pãrerea despre fapte si împrejurãri ale cauzei.

65.Cum pot fi concluziile categorice sau certe ale expertului? a. afirmative (de identificare);

b. negative (de excludere.) a. a+b

66.In ce conditii organul judiciar are îndoieli cu privire la exactitatea concluziilor raportului de expertizã? a) concluziile raportului de expertizã sunt contrazise de probele existente în cauzã;

b) se prezintã o insuficientã argumentare a concluziilor;

c) are dubii cu privire la competenta profesionalã ori obiectivitatea expertului; d) constatã erori/greseli sau omisiuni;

c. a+b+c+d

67.Care sunt problemele deosebite ce se ridica la investigarea omorului?

a. moartea prin inhibitie;

68.Între actiunea de ucidere si moartea victimei trebuie sã existe o legãturã de cauzalitate? a. Da

69.Ce constituie împrejurãri negative/controversate?

a.lipsa urmelor de sânge, când cadavrul prezintã numeroase urme de violentã;

b.lipsa unor pãrti din cadavru;

c.existenta unor urme de sânge pe traseul parcurs de infractor.

a. a+b+c

70.Care sunt fazele procesului tanatologic? a) agonia;

b) moartea aparentã; c) moartea clinicã; d) moartea biologicã . a. a+b+c+d

71.Care sunt semnele cadaverice precoce? a) rãcirea cadavrului;

b) deshidratarea cadavrului; c) lividãtile cadaverice;

d) putrefactia; a. a+b+c

72.Dupa cat timp se instaleaza rigiditatea cadavericã la toate grupurile musculare, conform legii Nystem?

b. dupã 24 ore;

73. Care sunt semnele cadaverice tardive?

a)mumificarea;

b)putrefactia;

c)autoliza;

d)rigiditatea cadavericã. a. a+b

74. Ce leziuni produc obiectele întepãtoare-tãietoare?

a. cu margini netede, unghiuri ascutite, liniare sau frînte, superficiale sau profunde;

75.Unde se vor situa petele cadaverice in cazul in care moartea s-a produs înainte de spânzurare? a) deasupra latului;

b) dedesubtul latului; c) pe spatele cadavrului. c. a+c

76.ÃŽn cazul caror infractiuni se aplica asfixiile prin ocluzionarea orificiilor respiratorii?

a.viol;

b.tâlhãrie;

c.pruncucidere;

d.omor.

a. a+b+c+d

77.În majoritatea cazurilor, de catre cine este comis omorul prin otrãviri lente? b. femei.

78.Cum se va face cercetarea locului faptei în cazul infractiunii de tâlhãrie care a avut ca urmare lovirea sau vãtãmarea gravã a victimei?

a)imediat ce se reclamã fapta, chiar dacã victima a fost internatã în spital;

b)imediat ce se reclamã fapta, în prezenta victimei;

c)la depunerea plângerii, dupã externarea victimei, chiar dacã au trecut 2-3 sãptãmâni de la comiterea faptei.

a. a+b+c

79.În cazul infractiunilor de omor,cum vor fi fixate capetele libere ale armelor albe? a) cu sârmã sau cu sfoarã pentru topoare si alte instrumente;

b) cu dopuri de plutã pentru cutite. a. a+b

80.Unde se va introduce firul de pãr recoltat cu ajutorul unei pensete?Care sunt modurile de operare folosite la savarsirea furtului din locuinte?

81.Folosirea „ruptorului” sau „extractorului” este specificã furtului comis:

c. efractie.

82.Smulgerea lãntisorului, a gentilor si a posetelor în stradã este specificã: b. tâlhãriei stradale;

83.Ce fel de activitate este cercetarea locului faptei?

a)initialã;

b)imediatã;

c)irepetabilã. a. a+b+c

84.Ce masuri nu trebuie sa ia cel care ajunge primul la locul faptei? e. executarea mãsurãtorilor fotografice bidimensionale.

85.Care sunt regulile generale de cercetare a locului faptei?

e. cercetarea locului faptei se face numai între orele 06.00-22.00. 86. Ce activitãti se executã în faza staticã a cercetãrii locului faptei?

87.Ce activitãti sunt specifice fazei dinamice de cercetare a locului faptei?

88.Ce se întelege prin fixarea locului faptei?

c. proces-verbal însotit de schite, fotografii, imagini video.

89.Ce trebuie sã se consemneze în procesul-verbal de cercetare a locului faptei?

90.Care este importanta cercetãrii locului faptei?

a)constituie, de cele mai multe ori, singura modalitate de obtinere a probelor în faza initialã;

b)contribuie la identificarea faptuitorului, stabilirea datelor privind personalitatea acestuia si modul de operare folosit;

c)este un element probatoriu deosebit de relevant pentru aflarea adevãrului.

d. a+b+c

91.In prezenta cui se efectueaza cercetarea locului faptei? a) de regulã în prezenta martorilor asistenti;

b) în prezenta pãrtilor;

c) învinuitul sau inculpatul retinut ori arestat nu are dreptul sã participe la cercetare. a. a+b

92.Ce se mentioneaza in procesul-verbal de cercetare a locului faptei?

a)ora începerii si ora terminãrii cercetãrii locului faptei;

b)conditiile meteorologice si de vizibilitate;

c)observatiile persoanelor participante;

d)mijloacele materiale de probã ridicate si cele lãsate în custodie;

e)obiectiile fãptuitorului;

f)opiniile expertilor sau ale martorilor asistenti cu privire la modul în care s-a comis fapta si persoana fãptuitorului.

d. f

93.Ce masuri trebuie sa ia cel care ajunge primul la locul faptei? a) marcarea aspectului initial al locului faptei;

b) înlãturarea unor pericole iminente;

c) relevarea si prelevarea principalelor urme. a. a+b

94.Este adevãrat sau fals urmãtorul enunt: “În faza dinamicã a cercetãrii locului faptei nu se permite examinarea minutioasa a cadavrului si a obiectelor purtãtoare de urme.”?

b. Enuntul este fals.

95.Care factori sunt de naturã obiectivã si influenteazã mãrturia? a) vizibilitatea;

b) audibilitatea;

c) disimularea înfãtisãrii (deghizãrii); d) calitatea organelor de simt.

a. a+b+c

96.Care factori sunt de naturã subiectivã si influenteazã mãrturia? a) personalitatea si gradul de instruire ale martorului;

b) vârsta, inteligenta si temperamentul; c) stãrile de obosealã si stãrile afective; d) tipul perceptiv (analitic sau sintetic); e)durata perceptiei .

c. a+b+c+d

97.Cum trebuie sã fie întrebãrile adresate martorilor?

a)scurte, clare si precise;

b)de completare, de prezentare, de reamintire si de control;

c)sã prezinte un grad mai mare sau mai mic de sugestibilitate. a. a+b

98.Care sunt particularitãtile pe care le prezintã vârsta martorilor minori între 10-14 ani? c. este predispus la exagerãri, putând fi influentabil .

99.In ce masura declaratiile martorilor reflectã realitatea?

b. cu o marjã de relativitate;

100.Care perioade de vârstã prezintã interes pentru ascultarea minorilor? a) 1 la 3 ani;

b) 3 la 6 ani; c) 6 la 10 ani; d) 10 la 14 ani. b. b+c+d

101.Este adevãrat sau fals urmãtorul enunt: „Exactitatea amintirilor nu este o regulã ci o exceptie”? a. Enuntul este adevãrat.

102.Este adevãrat sau fals urmãtorul enunt: „Uitarea la bãrbati este mai accentuatã decât la femei”? a. Enuntul este adevãrat.

103.În care grupã de vârstã minorul are o conduitã contradictorie, fiind dispus sã exagereze?

b. 10 la 14 ani;

104.Cum se face ascultarea bolnavului mintal? a. în prezenta unui specialist;

105.Care sunt particularitãtile procedeelor tactice de ascultare a persoanei vãtãmate? a) denaturãri involuntare, datoritã stãrii emotionale;

b) denaturãri voluntare, datoritã relei credinte;

c) denaturãri deliberate în favoarea infractorului ca urmare a unor întelegeri survenite cu acesta; d) denaturãri prin “schimbarea de rol.”

d. a+b+c+d

106.Declaratia învinuitului sau inculpatului are o valoare probantã?

b. egalã cu alte mijloace de probã deoarece poate servi la aflarea adevãrului numai în mãsura în care este coroboratã cu fapte si împrejurîri ce rezultã din ansamblul probelor existente în cauzã;

107.Care categorie de persoane nu pot sã depunã marturie ca martor? a) persoanele obligate sã pãstreze secretul profesional;

b) sotia si rudele apropiate ale învinuitului dacã acceptã;

c) persoana vãtãmatã dacã se constituie parte civilã sau participã în proces ca parte vãtãmatã. c. a+c

108.Care sunt actiunile la care recurge învinuitul sau inculpatul dupã sãvârsirea infractiunii:

a)plecarea precipitatã de la locul faptei;

b)disparitia de la domiciliu;

c)revenirea la locul faptei pentru a afla mersul anchetei;

d)descresterea bruscã a salivatiei;

e)contractia sau relaxarea subitã a muschilor scheletici. c. a+b+c

109. Care dintre manifestãrile viscerale sau somatice îl trãdeazã pe învinuit sau inculpat în timpul

interogatoriului?

a)schimbãri în ritmicitatea activitãtii cardiace;

b)schimbãri în presiunea sanguinã;

c)fenomene de vasodilatatie si vasoconstrictie;

d)crearea unor alibiuri;

e)ascunderea faptei prin simularea sau comiterea altor infractiuni. c. a+b+e

110. Care este cea mai tipicã atitudine a învinuitului sau inculpatului?

b. de a nu recunoaste acuzatia care i se aduce pentru a se sustrage de la rãspundere;

111.Cum trebuie sã fie formulate întrebãrile adresate învinuitului sau inculpatului? a) la nivelul de întelegere al învinuitului sau inculpatului;

b) formulate clar si precis;

c) sugestive (implicative sau disjuncte). a. a+b

112.Dacã existã mai multi învinuiti sau inculpati, care vor fi ascultati la început? a. cei care au un complex de vinovãtie;

113.Care procedee sunt specifice ascultarii a învinuitului sau inculpatului?

a)procedeul ascultãrii progresive;

b)procedeul ascultãrii frontale;

c)tactica ascultãrii repetate;

d)tactica ascultãrii încrucisate;

a. a+b+c+d

114.ÃŽnvinuitul sau inculpatul va fi dominat de anchetatorul care: a. vorbeste putin si la obiect;

115.Care factori frenatori pot produce erori la actualele înregistrãri poligrafice?

a)tulburarea excesivã a subiectului, provocatã de frica de a fi învinuit pe nedrept;

b)tulburãri de ordin fiziologic: afectiuni cardiovasculare, insuficiente respiratorii, stãri apropiate de soc;

c)tulburãri de ordin psihic: debilitate mintalã, nevroze, psihonevroze, psihopatii; instabilitate emotivã;

d)instabilitate emotivã

a. a+b+c+d

116. Care este valoarea probantã a testãrii poligraf?

a. nu face parte din mijloacele de probã prevãzute de lege;

117.Cand se executa perchezitia? a. 6-20;

118.Cine dispune efectuarea perchezitiei domiciliare? c. instanta de judecatã.

119.În cazul perchezitiilor efectuate la o unitate la care se referã art. 145 C. pen. sau altã persoanã juridicã, martorii asistenti pot/nu pot sã facã parte din personalul unitãtii?

a. Pot

120. Senatorii, deputatii si alte persoane care se bucurã de imunitate nu pot fi supusi perchezitiei, cu exceptia?

b. infractiunilor flagrante;

121. Care bunuri din cele care fac obiectul cauzei penale se ridicã în mod obligatoriu?

a)obiecte din metale sau pietre pretioase;

b)mijloace de platã, titluri de valoare interne;

c)colectii de valoare; sume de bani.

c. a+b+c

122.Perchezitia poate/nu poate fi amânatã în scop tactic? a. Poate.

123.Este adevãrat sau fals urmãtorul enunt: „Perchezitia domiciliarã poate fi dispusã numai dupã ce a fost începutã urmãrirea penalã.”?

a. Enuntul este adevãrat.

124. Ridicarea de obiecte si înscrisuri are caracter de procedeu auxiliar de descoperire si strângere a unor mijloace de probã?

a. Da

125.In ce consta confruntarea? a. au fost audiate anterior;

b. între care existã contradictii si neclaritãti. a. a+b

126.Ce presupune reconstituirea?

a)determinarea scopului infractiunii;

b)stabilirea activitãtilor care urmeazã a fi executate;

c)stabilirea persoanelor participante;

d)asigurarea mijloacelor tehnice necesare.

c. a+b+c+d

127. Cand se dispune reconstituirea?

b. în orice moment al desfãsurãrii procesului penal;

128. Vor fi reconstituite scenele propriu-zise ale infractiunilor sexuale? b. Nu

129.Care premisã nu este specificã identificãrii criminalistice?

4.operativitatea.

130.Este adevãrat sal fals urmãtorul enunt: “Obiectul mijloc de identificare este alcãtuit din urmele obiectului scop si modelele de comparatie.”?

1. Enuntul este adevãrat.

131. Ce presupune principiul schimbului sau transferului presupune?

2. un infractor lasã întotdeauna urme la locul faptei si prelevã, la rândul sãu, alte urme pe corp, pe haine si pe obiectele purtate.

132.Care sunt premisele stiintifice ale identificãrii criminalistice? a) individualitatea;

b) stabilitatea relativã; c) reflectivitatea.

4.a+b+c

133.Reflectivitatea este însusirea obiectelor de a se reflecta si a fi reflectate. Sub ce forme se prezintã? a) urme statice;

b) urme dinamice; c) deprinderi;

d) imagini mentale; e) imagini vizuale.

2.a+b+c+d+e

134.Care principii sunt caracteristice identificãrii criminalistice?

a)principiul identitãtii;

b)principiul delimitãrii obiectelor identificãrii criminalistice în obiecte scop al identificãrii si obiecte mijloc de identificare;

c)principiul stabilitãtii relative a caracteristicilor de identificare;

d)principiul operativitãtii în efectuarea investigatiei penale;

e)principiul dinamicitãtii si interdependentei

f)principiul prezumtiei de nevinovãtie

4. d+f

135.Ce fel de concluzii poate formula expertul poate formula concluzii? a) categorice – rãspuns pozitiv sau negativ;

b) concluzii de probabilitate, caracterizate ca utile si pertinente;

c) concluzii de imposibilitate, exprimate prin formula ,,Nu se poate stabili” (NSP).

4.a+b+c

136.De ce depind concluziile de probabilitate?

a)experienta expertului;

b)volumul datelor centralizate;

c)studii experimentale;

d)cercetãri fundamentale;

e)limitele cunoasterii.

4. a+b+c+d+e

137. Este adevãrat sau fals urmãtorul enunt: “Concluzia de imposibilitate (NSP) este o concluzie de probabilitate, adicã fapta incriminatã nu se exclude.”?

1. Enuntul este adevãrat.

138.Cine a formulat, pentru experti: ,,Dacã existã cea mai micã îndoialã, exprimati-o”?

1.Edmond Locard;

139.Cine a fãcut precizarea cu privire la responsabilitatea expertului: ,,raportul sãu sã exprime îndoiala tot atât de clar ca si certitudinea”?

3. C.L. Retail.

140.Care sunt metodele examinãrii comparative? a) metoda confruntãrii;

b) metoda juxtapunerii;

c) metoda îmbinãrii sau îmbucsãrii; d) metoda suprapunerii;

e) metoda proiectãrii concomitente.

1.a+b+c+d+e

141.Care regulã este gresitã pentru obtinerea modelelor de comparatie?

1.sã nu se cunoascã persoana sau obiectul de la care provin;

142.Cum se clasifica urmele?

2.factorul creator, factorul primitor, esentã, mãrime, modul de formare, tipul si natura urmei;

143.Ce se intelege prin martor, potrivit legii?

1.persoana care are cunostinte de vreo faptã sau împrejurare de naturã sã serveascã la aflarea adevãrului;

144.De ce depinde receptia senzorialã, realizatã prin senzatii si perceptii? a) ereditate;

b) vârsta;

c) grupul tipologic d) factori de bruiaj.

3.a+b+c+d

145. Care este ordinea proceselor psihice de formare a mãrturiei?

1. perceptia, memorarea, prelucrarea, reproducerea;

146. Care termeni nu intrã în categoria factorilor de bruiaj?

3. structuri si configuratii; constanta perceptiei; fenomenul de iluzie; starea de expectantã; emotivitatea; efectul “halo”

147. Cum se clasifica urmele dupã factorul creator?

1.urme ale omului, urme ale animalelor, urme ale plantelor, urme ale obiectelor si instrumentelor, urme create de unele fenomene;

148.Cum se clasifica urmele dupã factorul primitor?

2.urme primite de om, urme primite de animale, urme primite de vegetale, urme primite de obiecte;

149.Cum se clasifica urmele dupã esenta lor?

1. urme formã, urme materie, urme pozitionale;

150.Cum se clasifica urmele de suprafatã? a) urme de stratificare;

b) urme de destratificare; c) urme de contur.

1.a+b

151.Cum se clasifica urmele de stratificare si de destratificare? a) vizibile, care sunt detectate de ochiul omenesc;

b) invizibile (sau latente), care nu pot fi detectate decât sub anumite unghiuri de luminã, prin transparentã, ori prin folosirea unor surse dirijate de luminã sau a radiatiilor ultraviolete;

c) urme apte, care permit identificarea obiectului creator;

d) urme inapte, care nu permit identificarea, dar contribuie la stabilirea apartenentei de gen.

3.a+b

152.Cum se clasifica, dupã mãrime, urmele ?

a)macrourme, vizibile cu ochiul liber;

b)microurme, percepute cu ajutorul aparatelor optice de mãrit;

c)urme de stratificare;

d)urme de destratificare.

1. a+b

153.Cum se clasifica dupã modul de formare? a) statice;

b) dinamice; c) de suprafatã;

d) de adâncime.

3.a+b+c+d

154.Cum se clasifica dupã tip sau naturã urmele? a) urme care reproduc forma suprafetei de contact;

b) urme sub formã de pete sau resturi de materii organice si anorganice (denumite urme materie); c) urme sonore si olfactive;

d) urme vizibile si latente; e) macro si microunde

3.a+b+c+d+e

155.Cum se clasifica urmele deprinderi?

1. scrisul, vocea, mersul, deprinderi manuale;

156. Ce include urmele substantã?

1. substante sau produse, de obicei fragmentare desprinse dintr-un corp finit sau dintr-o masã amorfã;

157. La clarificarea caror aspecte pot contribui urmele?

a)identificarea fãptuitorului si a victimei;

b)identificarea instrumentelor si substantelor folosite la crearea lor;

c)stabilirea infractiunii si a conditiilor în care a fost comisã.

4. a+b+c

158.Din ce e compusa suprafata palmei este compusã? a) tenarã;

b) hipotenarã;

c) digito-palmarã; d) digitalã.

3.a+b+c+d

159.Identificarea se poate face si fãrã un control nemijlocit, tactil sau vizual?

a)dupã imaginile fixate material (prin compararea urmelor descoperite în cazul infractiunii cu urmele create experimental;

b)din memorie (identificarea persoanelor sau obiectelor dupã semnalmente, declaratii);

c)pe baza înregistrãrilor (cartoteci, colectii, fise): identificare dactiloscopicã; persoane si cadavre cu identitate necunoscutã, persoane dispãrute; scrisul de mânã; autovehicule etc.;

d)dupã modus operandi.

4. a+b+c+d

160.Dupã gradul de modificabilitate, obiectele examinate pot fi: a) nemodificabile;

b) relativ modificabile; c) modificabile în timp; d) modificabile artificial.

3.a+b+c+d

161.Este adevãrat sau fals enuntul: “Reflectarea nu poate fi sub forma imaginilor vizuale (fotografii, film, bandã video)“?

2. Enuntul este fals.

162.Este adevãrat sau fals enuntul: „Reflectarea poate fi si sub forma deprinderilor.”?

1.Enuntul este adevãrat.

163.Ce se intelege prin urma?

a.urmele formate prin reproducerea constructiei exterioare a unui obiect asupra altui obiect;

b.modificarea materialã intervenitã în conditiile sãvârsirii unei fapte penale, între faptã si modificarea produsã neexistând un raport de cauzalitate;

c.cele mai variate schimbãri care pot interveni în mediul înconjurãtor ca rezultat al actiunii infractorului.

1. a+b

164.Clasificarea urmelor dupa modul de formare.

3.directe si indirecte.

165.Este adevãrat sau fals urmãtorul enunt: „O amprentã digitalã gãsitã pe un obiect face dovada contactului acestei persoane cu suportul pe care a fost descoperitã urma si constituie, prin ea însãsi, o probã de vinovãtie.”?

2. Enuntul este fals.

166. Care este obiectul Dactiloscopiei?

a)cercetarea desenelor papilare ale degetelor;

b)cercetarea desenelor palmei;

c)cercetarea desenelor plantei (piciorului);

3. a+b+c

167. Din ce este formata pielea care acoperã mâna?

a)epidermul;

b)dermul;

c)hipodermul;

d)desenul papilar.

3. a+b+c

168.Cine a definit dactiloscopia ca ,,stiinta privind studiul desenelor papilare”?

3.Constantin Turai .

169.Ce este dactiloscopia?

1. domeniu al Criminalisticii care se ocupã cu examinarea si clasificarea desenelor papilare de pe suprafata degetelor, palmelor si tãlpilor;

170. Prin ce se caracterizeaza anastomoza?

1. creastã care uneste ca o punte (podet) douã creste relativ paralele; 171. Prin ce se caracterizeaza cârligul?

1. ramurã scurtã a unei creste papilare principale;

172. Prin ce se caracterizeaza butoniera ?

1. creastã papilarã care se bifurcã iar dupã un drum scurt revine la normal; 173. Care sunt detaliile desenului papilar cu frecventã rarã de aparitie?

4. reîntoarcerea, intersectia, crestele alternative, devierea si anastomoza.

174. Prin ce se realizeaza expertiza dactiloscopicã?

2. urma ridicatã si degetele persoanei suspecte

175. Cine a formulat Legea celor 12 puncte coincidente?

3. V. Balthazard.

176. Cine a accentuat aspectul calitativ în dactiloscopie, afirmând cã: ,,Patru sau cinci puncte bine grupate în centrul figurii, într-o manierã exceptionalã, conving mai mult decât 12 sau 15 bifurcatii rãspândite la periferia desenului?

3. E. Locard.

177. In ce scop sunt utilizate urmele papilare?

a)identificarea persoanei care le-a creat la locul faptei;

b)organizarea si desfãsurarea testãrii la poligraf;

c)compararea impresiunilor digitale descoperite în mai multe locuri pentru stabilirea autorului comun;

d)identificarea cadavrelor cu identitate necunoscutã.

3. a+c+d

178. Care sunt proprietãtile desenelor papilare?

3. Unicitatea, imuabilitatea, fixitatea si inalterabilitatea.

179.Care sunt caracteristicile deltei albe?

180.Care sunt caracteristicile deltei negre?

181.Care sunt tipurile de bazã ale desenului papilar?

1.adeltic; monodeltic; bideltic; polideltic si amorf;

182.Prin ce metode se realizeaza relevarea urmelor papilare?

183.Prin ce metode se realizeaza relevarea urmelor prin metode chimice?:

184.Prin ce metode se realizeazã fixarea urmelor digitale? a) fotografierea sau înregistrarea cu camerã video;

b) transfer cu ajutorul peliculei adezive (folio), dupã relevare si fotografiere; c) cu ajutorul mulajelor pentru urmele de adâncime;

d) tratare cu reactivi chimici.

4.a+b+c

185.Care este numãrul minim de detalii caracteristice necesar în multe tãri, printre care si Romania, pentru

identificarea persoanei dupa urmele papilare? 3. 12;

186. Este adevãrat sau fals urmãtorul enunt: „Desenele papilare caracterizeazã obiectele examinate nemodificabile.”?

1. Enuntul este adevãrat

187. Ce indica cãrarea de pasi?

1. linia mersului, lungimea pasului, lãtimea pasului, unghiul de mers, directia de miscare 188. Ce informatii oferã cãrarea de pasi?

a)numãrul de persoane, greutatea, înãltimea, sexul;

b)vârsta, defecte anatomice, viteza si modalitatea deplasãrii, starea psihicã;

c)dacã autorul cunoaste locul, dacã a stat la pândã, pe unde a intrat, pe unde a iesit, simularea directiei de mers.

3. a+b+c

189. Prin ce se fixeazã urmele de picioare?

a)descriere în procesul-verbal de cercetare a locului faptei;

b)fotografiere;

c)fixarea prin mulaj;

d)copiere cu peliculã adezivã;

e)transfer electrostatic;

f)decuparea suportului purtãtor

4. a+b+c+d+e+f

190. Este adevãrat sau fals urmãtorul enunt: „Urmele de picioare se fixeazã si prin decuparea si ridicarea suportului purtãtor de urme.”?

1. Enuntul este adevãrat.

191. Este adevãrat sau fals urmãtorul enunt: „Existã o corelatie semnificativã din punct de vedere statistic între lungimea tãlpii piciorului descult, mãsura pantofului si înãltimea persoanei.“?

1. Enuntul este adevãrat.

192. Ce informatii oferã urmele de picioare?

a)sexul, greutatatea aproximativã si vârsta persoanei care le-a creat;

b)mecanismul de formare;

c)de la ce picior provine;

d)vechimea aproximativã;

e)directia de mers a persoanei care le-a creat;

f)particularitãti anatomo-patologice ale persoanei care le-a creat.

4. a+b+c+d+e+f

193.Cum se poate realize identificarea persoanei dupã urmele de picioare? a) dupã urmele de picior descult;

b) dupã urmele de picior cu ciorap; c) dupã urmele de picior încãltat.

3.a+b+c

194.Examinarea comparativã la expertiza traseologicã a urmelor de picioare.

1. mulajul urmei ridicate din câmpul infractional si mulajul obtinut de la persoana suspectã;

195. Ce informatii confera urmele de dinti?

a)tipul constitutional si vârsta celui care le-a creat;

b)malformatii congenitale, carii, interventii medicale;

c)identitatea cadavrelor prin compararea particularitãtilor stomatologice cu odontogramele luate de medic ante-mortem.

1. a+b+c

196. Cum se iau urmele de comparatie la dinti?

1. muscarea unor foi de hârtie între care s-a introdus o foaie de plombaginã;

197.Cum se face fixarea urmelor de dinti ? a) descriere în proces-verbal;

b) fotografiere;

1.a+b

198.Ce se poate stabili prin expertiza odontologicã? a) specia;

b) vârsta; c) sexul

d) tipul antropologic.

3.a+b+c+d

199.In ce scop este utilizata fisa odontologicã?

a)identificarea cadavrelor cu identitate necunoscutã;

b)identificarea persoanelor amnezice;

c)identificarea persoanelor care îsi ascund identitatea;

d)reconstituirea fizionomiei dupã craniu.

1. a+b+c

200.Urmele de buze. a) de stratificare;

b) de destratificare;

c) de adâncime (în mod exceptional); d) de suprafatã.

4.a+b+c+d

201.Amprentele de urechi.

5. imuabile.

202.Urmele de sange.

203.Cum se realizeaza ridicarea urmelor de sânge?

a)rãzuire sau raclare împreunã cu o portiune din suport;

b)absorbire cu pipeta sau cu hârtia de filtru;

c)ridicarea pãmântului si a nisipului ce contin urme;

d)prin tãierea si ridicarea vegetatiei;

e)apã oxigenatã, luminol, acid sulfuric, reactivii Medinger si Adler.

4. a+b+c+d

204. Este adevãrat sau fals urmãtorul enunt: “Sexul persoanei nu se poate determina în functie de cromatina sexualã.”?

2. Enuntul este fals.

205. Ce presupune calitatea de ,,secretor”?

2. calitatea de a determina grupa sanguinã dupã urmele de sânge si dupã secretiile organismului.

206. Urmele seminale.

a)descriere în procesul-verbal de cercetare a locului faptei;

b)absorbire cu pipeta sau cu hârtia de filtru;

c)rãzuire sau raclare împreunã cu o portiune din suport;

d)prin fotografierea obiectelor pe care au fost descoperite

3. a+d

207. Urmele de saliva

a)dacã este de naturã umanã;

b)vârsta;

c)calitatea de secretor sau nesecretor si grupa sanguinã.

3. a+c

208. Urmele de par

210. Urmãtorul enunt este adevãrat sau fals: Analiza firului de pãr nu poate conduce la identificarea persoanelor prin testul ADN.?

2. Enuntul este fals.

211. Prelevarea amprentei genetice.

d. ambalarea suporturilor purtãtoare de probe biologice în pungi de plastic.

212. Avantajele amprentei genetice.

a)dimensiunea molecularã a mãrimii probei;

b)vechime demonstratã pânã la 5000 ani;

c)delimitarea strictã între ADN-ul organismelor vii pe specii si subspecii.

3. a+b+c

213. Urmãtorul enunt este adevãrat sau fals: Decriparea codului ADN specific conduce automat la rezolvarea unui caz, chiar dacã nu existã elemente de comparatie?

2. Enuntul este fals.

214. Urmãtorul enunt este adevãrat sau fals: Probele de fluide biologice, lacrimi, transpiratie etc. care nu contin celule nucleate nu pot fi supuse analizei AND?

1. Enuntul este adevãrat.

215. Ce se interzice la recoltarea probelor AND?

a)tusitul sau strãnutul spre obiectele purtãtoare de urme;

b)protejarea pãrului pe timpul recoltãrii;

c)uscarea probelor înaintea ambalãrii;

d)refolosirea ambalajelor.

3. a+d

216. Clasificarea fotografiei judiciare a locului faptei.

1. fotografia de orientare sau de ansamblu; fotografia schitã; fotografia obiectelor principale; fotografia de detaliu; fotografia digitalã;

217.Avantajele fotografiei judiciare. a) rapiditatea si exactitatea;

b) obiectivitatea;

c) evidentã probatorie si caracter demonstrativ; d) caracter destructiv.

1.a+b+c

218.Fotografia judiciarã operativã (de fixare).

1.fotografia locului faptei;

219.Fotografia judiciarã de examinare.

1. fotografia realizatã în radiatii vizibile si invizibile;

220. Fotografiile care fixeazã locul faptei si punctele de reper. a) fotografia de orientare;

b) fotografia schitã;

c) fotografia cadavrului si a obiectelor corp delict; d) fotografia de detaliu .

4. a+b+c+d

221. Fotografia care redã scena infractiunii într-un singur cadru. 2. fotografia schitã unitarã;

222. Fotografia prin care se înlãturã zonele „oarbe”.

3. fotografia schitã încrucisatã

223. Fotografia panoramică. a) circularã;

b) liniarã; c) în serie .

1. a+b

224. Fotografia judiciarã.

a) clarã, cu nuante si tonalitati naturale; b) sã redea toate detaliile;

c) sã prezinte subiectul cu dimensiuni si perspective corecte;

1. a+b+c

225. Fotografia obiectelor principale (cadavru, obiecte corp-delict).

a) dintr-un plan perpendicular pe obiect; b) prin iluminare directã sau lateralã;

c) pentru aprecierea dimensiunilor si a distantelor, între obiecte se asazã o riglã, centimetru sau bandã gradatã. 4. a+b+c

226. Fotografia de detaliu.

a)este specificã fazei statice;

b)se executã la o scarã cât mai mare;

c)la obiectivul aparatului se adaugã inele intermediare sau obiectivul „zoom”;

d)sursele de luminã sunt dispuse lateral si în spatele aparatului fotografic.

2. b+c+d

227.Avantajele fotografiei digitale. a) calitatea imaginilor;

b) transmitere rapidã prin internet la un laborator; c) stocare pe hard disk-ul unui computer;

d) proiectarea imaginilor pe un ecran sau perete.

4.a+b+c+d

228.Cum trebuie sa fie fotografiate cadavrele?

a)în pozitia si în starea în care au fost gãsite;

b)cu aparatul dispus deasupra într-o pozitie plan paralelã;

c)fotografierea se executã de la cap la picioare sau invers.

1. a+b

229. Cum se executa fotografia de identificare a persoanelor?

a)din fatã si din profil;

b)la scarã 1/9;

c)subiectul va avea capul descoperit;

d)subiectul va fi bãrbierit si pieptãnat;

e)urechea dreaptã va fi descoperitã.

1. a+c+d+e

230. Cum se executa fotografia de urmãrire?

a)în conditii prevãzute de lege;

b)cu aparate speciale, de format mic, camuflate în obiecte de uz personal;

c)cu acordul persoanei urmãrite.

1. a+b

231. Fotografia de fixare a rezultatelor perchezitiei.

a)de orientare;

b)schitã;

c)a obiectelor principale;

d)de detaliu.

3. a+b+c+d

232. Este adevãrat sau fals urmãtorul enunt: “Fotografiile de fixare a rezultatelor perchezitiei fac parte integrantã din procesul-verbal întocmit pentru efectuarea perchezitiei.”?

2. Enuntul este fals.

233. Fotografia judiciarã de examinare în radiatii vizibile. a) fotografia de ilustrare;

b) fotografia de comparare; c) fotografia de umbre;

d) fotografia în radiatii Röentgen.

3. a+b+c

234. Fotografia de ilustrare.

a) se aplicã în cercetarea înscrisurilor;

b) se aplicã în expertiza unor corpuri delicte;

c) se obtine prin juxtapunerea imaginilor, confruntarea imaginilor si prin suprapunerea imaginilor.

1. a+b

235. Fotografia de comparare. a) prin confruntarea imaginilor;

b) prin suprapunerea imaginilor;

c) prin stabilirea continuitãtii liniare (juxstapunere).

1. a+b+c

236.Fotografia de contrast. a) suprapunerea imaginilor;

b) folosirea unor materiale fotosensibile cu grad mare de contrast; c) diafragmarea obiectivului fotografic.

4.a+b+c

237.La identificarea persoanei dupã fotografie se folosesc urmãtoarerle procedee: a) juxtapunerea si îmbinarea unor pãrti din fotografii;

b) caroiajul;

c) mãsurarea distantelor si a valorilor unghiulare dintre repere identice.

4.a+b+c

238.ÃŽn realizarea metodei portretului vorbit se tine cont de:

a)semnalmentele anatomice sau statice;

b)semnalmentele functionale sau dinamice;

c)semnele particulare;

d)amprentele digitale, palmare si plantare.

4. a+b+c

239. Precizati dacã este adevãrat sau fals urmãtorul enunt: Perceperea de cãtre martor a imaginii infractorului poate fi asimilatã cu o urmã de memorie.

1. Enuntul este adevãrat.

241. Este adevãrat sau fals urmãtorul enunt: “Tatuajul înlãturat prin interventie chirurgicalã poate fi relevat prin fotografiere sub radiatii infrarosii.”?

1. Enuntul este adevãrat.

242. Metoda supraproiectiei constã în:

1. compararea prin proiectii fotografice a imaginii unui craniu necunoscut cu fotografia unei persoane dispãrute ;

243. Semnalmentele statice ale unei persoane.

1. talia; constitutia fizicã sau corpolenta; aspectul general; forma capului si a fetei; 244. Semnalmentele dinamice.

1. mersul, privirea, mimica si pantomima, vorbirea;

245.Conturul nasului unei persoane.

1.drept, concav, convex;

246.Identificarea cadavrelor cu identitate necunoscutã. a) supraproiectie;

b) reconstituirea fizionomiei dupã craniu; c) metoda antropologicã;

d) odontologia

e) expertiza fotograficã de portret; f) portret robot.

3.a+b+c+d+e

247.Expertiza criminalisticã a vocii si vorbirii (fonocriminalisticã).

1. imprimãrile se efectueazã în conditii de loc, de fond sonor si cu aceeasi vitezã de înregistrare;

248.Identificarea cadavrelor dupã metoda Gherasimov-Riscutia.

1.suprapunerea imaginilor;

249.Prin ce se stabileste directia de tragere?

a)vizare directã prin intermediul unui tub de hârtie introdus prin ambele orificii;

b)unirea urmelor cu o sfoarã;

c)introducerea unei tije în canalul orb si vizarea în prelungirea acesteia;

d)calcule matematice.

1. a+b+c

250. Expertiza urmelor principale ale tragerii.

a)dacã orificiile sunt produse de o armã de foc sau de altã naturã;

b)dacã sunt formate de acelasi tip de gloante;

c)dacã au fost trase de una sau mai multe arme;

d)directia sau directiile din care s-a tras;

e)mãrimea unghiului de incidentã.

4. a+b+c+d+e

251. Urmele de perforare.

a)orificiul de intrare;

b)canalul;

c)orificiul de iesire.

1. a+b+c

252. Este adevãrat sau fals urmãtorul enunt: Rupturile provocate de gaze au loc numai în tragerile foarte apropiate, între 3 si 12 cm?

1. Enuntul este adevãrat.

253. Ce se ia in calcul la stabilirea vechimii unui înscris?

a)neconcordante între continutul textului si perioada la care se pretinde cã a fost redactat;

b)propritãtile hârtiei;

c)examinarea cernelurilor;

d)viteza de executie si presiunea de scriere.

4. a+b+c

254. Cum se realizeaza falsul prin înlãturare de text?

1. alterare pe cale mecanicã, alterare prin acoperire, alterare pe cale chimicã;

255.Care denumire este folositã pentru a desemna expertiza documentelor?

256.Care sunt caracteristicile generale ale scrisului?

1. gradul de evolutie, forma, dimensiunea, viteza;

257. Care sunt caracteristicile particulare ale scrisului?

1. morfologia semnelor grafice; forma elementelor constructive; directia predominantã a miscãrilor; 258. Prin ce se realizeaza falsul prin imitarea scrisului?

1. imitare liberã, copiere directã, copiere prin transparentã;

259. Este corect sau fals urmãtorul enunt: “Scrisul de mânã nu caracterizeazã obiectele examinate, relativ modificabile.”?

b. Enuntul este fals.