Share PDF

Search documents:
  Report this document  
    Download as PDF   
      Share on Facebook

1.Cum definiți patrimoniul?

Patrimoniul este totalitatea dr si obl cu continut economic,evaluabile in bani care apartin unei persoane.

2.Enumerați și explicați elementele și caracterele juridice ale patrimoniului.

∑Patrimoniul are o compozitie valorica pecuniara; adica drepturile si datoriile se pot converti în bani

∑Drepturile si datoriile formeaza o universalitate juridica;adica „ansamblul bunurilor care apartin aceleiasi persoane si au o destinatie comuna stabilita prin vointa acestuia sau prin lege; bunurile care alcatuiesc universalitatea de fapt pot împreuna sau separat sa faca obiectul unor acte sau raporturi juridice distincte”.

∑Patrimoniul este un atribut al personalitatii; Ideea de personalitate a fost introdusa strict legat de persoana fizica ce se gasea în centrul raporturilor juridice. O data cu acceptarea constituirii de persoane juridice, ideea de personalitate juridica este legata de aptitudinea de a fi subiect de drept, astfel ca patrimoniul a ajuns sa fie legat de ideea constituirii unui subiect de drept.

3.Ce înțelegeți prin funcția patrimoniului de a constitui gajul general al creditorilor chirografari?

Patrimoniul Având o valoare pecuniara, el poate fi coantificat, poate fi urmarit de creditori. La decesul persoanei pe lânga care s-a constituit, drepturile si datoriile ce l-au constituit sunt transmise catre succesibilii sai.

Dreptul de gaj general apartinând creditorilor, acestia putând obtine plata din valorificarea tuturor elementelor ce constituie activul patrimonial, respectiv, valorificarea bunurilor prezente si viitoare ale debitorului pentru ca datoriile greveaza asupra întregului patrimoniu

4. Explicați funcția patrimoniului care consta în a face posibila subrogația reala cu titlu universal

5.Definiți bunurile și lucrurile.

. Bunurile sunt acele lucruri care sunt utile omului si pot fiapropriate sub forma drepturilor.

6. Care este principala distincție a bunurilor cuprinsa în Codul civil?

Bunurile

imobile sunt acele bunuri care au o asezare fixa si stabila cum sunt: pamântul, cladirile si în general tot ce este legat de sol; bunurile mobile sunt bunurile care nu au o asezare fixa si stabila fiind susceptibile de deplasare dintr-un loc în altul, fie prin ele însele, fie cu concursul unei forte straine, cum sunt: animalele, lucrurile separate de sol, bunurile incorporale etc.

7.Dați exemple de mobile prin anticipație, imobile prin destinație, mobile prin determinarea legii.

8.Care sunt distincțiile secundare privind bunurile?

1. Bunuri consumptibile si bunuri neconsumptibile

a)Definire. – Sunt consumptibile bunurile care nu pot fi folosite, conform destinatiei lor obisnuite, fara a li se consuma substanta. Cele neconsumptibile sunt acele bunuri care pot fi întrebuintate în mod continuu fara ca prin aceasta sa se consume substanta lor sau sa fie implicata înstrainarea.

2. Bunuri fungibile si bunuri nefungibile

a) Definire. – Bunurile fungibile sunt acelea care pot fi înlocuite unele cu altele în executarea unei obligatii (banii, tigarile, alimentele etc.). Bunurile nefungibile sunt cele care nu se pot înlocui unele cu altele pentru a libera pe debitor (un cal de cursa, o moneda de aur veche, un tablou etc.).

9. Ce înțelegeți prin bunuri frugifere și de câte feluri sunt fructele?

) Bunuri frugifere si bunuri nefrugifere. – De exemplu, terenul agricol care da anual o recolta sau o casa care este închiriata. Numim fruct orice bun accesoriu care este produs periodic dintr-un bun principal (teren, pomi, capital etc.) fara ca substanta acestuia sa se diminueze. Fructele sunt de trei feluri: naturale (de pilda, ciupercile si fructele copacilor), industriale bunaoara, legumele obtinute prin cultura (art. 483 C.civ.), si civile, de exemplu, chirii, arenzi, dobânzi etc.

Productul presupune consumarea substantei si este produs de bunul principal la intervale neregulate; el nu se mai reproduce. De exemplu, pietrele desprinse episodic dintr-o cariera neexploatata (art.537 alin. 2) sau arborii taiati izolat (art. 531 C.ci

10. Dați exemplu de o universalitate de fapt.

) Universalitatile de fapt reprezinta o grupare de bunuri mai mult sau mai putin omogene care prin vointa proprietarului este considerata si tratata ca un bun unic. Sunt clasice urmatoarele exemple: o biblioteca (un ansamblu de volume), o turma (o suma de animale) etc. b) Universalitati de drept. – Asa cum am aratat, unica universalitate de drept este patrimoniul persoanelor fizice si juridice

11.Enumerați și explicați caracterele dreptului de proprietate și atributele sale.

1.Dreptul de proprietate este un drept absolut - el confera titularului totalitatea prerogativelor, adica posesia, folosinta si dispozitia ;de alta parte, el este absolut pentru ca este

opozabil erga omnes.

2.Dreptul de proprietate este un drept exclusiv - El este exclusiv pentru cã puterile conferite

de acest drept sunt independente de orice alte puteri ale altei persoane asupra bunului respectiv.

3.

Dreptul de proprietate este un drept perpetuu. - Proprietatea este perpetua

în

doua

sensuri : sub aspect ereditar si sub aspectul imprescriptibilitatii.

AAAtributelor dreptului de proprietate

1.Jus utendi – Acest atribut constã în prerogativa titularului dreptului de proprietate de a se

servi sau întrebuinta bunul.

2.Jus fruendi - Fructus este în primul rând dreptul proprietarului de a fructifica bunul sãu

sau de a-l lãsa neproductiv.

3.Jus abutendi - conferã proprietarului dreptul de a dispune liber de bunul sãu. Aceastã

liberã dispozitie se dezvoltã pe un plan material si pe unul juridic.

12.Care sunt limitele dreptului de proprietate?

-. Limitari care privesc exercitiul atributului de dispozitie juridica.

-. Limitari ale dreptului de proprietate izvorâte din raporturile de vecinatate

.- Limitari ale folosintei unor bunuri în situatii speciale.-

-Limitari ale dreptului de proprietate privind folosinta subsolului

-

-Exproprierea pentru cauzã de utilitate publicã

13.Exista abuzul de drept în cazul în care ați realiza pe terenul dumneavoastra o construcție care nu prezinta nicio utilitate pentru dumneavoastra, dar în schimb aduce prejudicii vecinului? Argumentați.

Buna vecinatate presupune cel putin doua îndatoriri: prima, vecinul sa nu-l prejudicieze pe

vecin si a doua, vecinul nu trebuie sa-l incomodeze într-un mod intolerabil pe vecin.

Aceste doua

situatii corespund pe plan doctrinar si jurisprudential la doua teorii: abuzul de drept si

inconvenientele anormale de vecinatate

14.Dați exemplu de un inconvenient de vecinatate care ar putea atrage raspunderea vecinului.

15.Care sunt sancțiunile aplicabile abuzului de drept? Dar inconvenientele anormale de vecinatate?

Abuzul de drept – conditiile responsabilitatii: prejudiciul, intentia de a prejudicia, lipsa unui

interes serios si legitim.

Inconvenientele anormale de vecinatate - conditiile responsabilitatii

Prejudiciul (dauna); existenta unei vinovatii (neglijenta, imprudenta) chiar daca ea nu apare

întotdeauna cu claritate.

Sanctiunea inconvenientelor de vecinatate consta în primul rând într-o reparatie în natura

pentru ca ea se apropie cel mai mult de principiul repararii integrale. Complementar exista

acordarea de daune-interese

16.Ce constituie proprietatea rezolubila? Care sunt efectele îndeplinirii condiției rezolutorii?

Proprietatea rezolubilã (sau conditionalã) –Un exemplu va fi edificator: o persoana doneaza averea sa altuia cu conditia ca efectele donatiei vor înceta daca cel ce a primit gratificarea

(donatarul) va înceta din viata înaintea donatorului. Deci soarta donatiei va atârna de împlinirea

unei conditii rezolutorii (art. 1019 C.civ.). Prin încheierea actului de donatie are loc de îndata

transferul dreptului de proprietate de la donator la donatar. Dar existenta dreptului de proprietate

dobândit de cel gratificat este nesigura atâta vreme cât conditia se mai poate realiza.

Aceasta

deoarece nu se stie înca daca donatarul va supravietui donatorului pentru ca astfel el sa ramâna

definitiv proprietar al averii primite sau va deceda înaintea acestuia, caz în care bunurile se vor

întoarce în patrimoniul donatorului.

3.Proprietatea anulabilã. – Proprietatea anulabilã reprezintã acea modalitate juridicã a

dreptului de proprietate care apare în situatia în care transferul proprietãtii se face în temeiul unui

act lovit de nulitate relativã (anulabil).. Dacã actiunea este admisã dreptul de proprietate al

dobânditorului va fi desfiintat retroactiv. În cazul în care actul translativ anulabil a fost confirmat,

dreptul de proprietate al dobânditorului va fi consolidat.

4.Proprietatea inalienabila. – Desi, în principiu, inalienabilitatea unui bun nu poate fi declarata prin vointa omului, consideram ca sunt situatii când o asemenea clauza de

inalienabilitate trebuie acceptata în actele translative de proprietate. Aceasta sub dubla conditie ca

inalienabilitatea sa fie stabilita temporar si inalienabilitatea sa fie justificata de un interes serios

si legitim.

ÃŽn concluzie, proprietatea inalienabila este o proprietate care se reduce la dreptul de a poseda

si a folosi, lipsindu-i temporar dreptul de dispozitie; astfel ea se apropie de uzufruct.

5.Proprietatea afectata unui scop este acea proprietate care este afectata fie exclusiv, fie de

preferinta unui scop care a fost determinat de proprietarul anterior; proprietarul actual suporta

restrictiile în dreptul sau iar la nevoie el va fi obligat sa cedeze proprietatea altei persoane

17.Faceți o comparație între proprietatea comuna pe cote parți și proprietatea devalmașa?

A. Proprietatea comunã pe cote-pãrti este acea modalitate a dreptului de proprietate care se

caracterizeazã prin aceea cã un bun apartine concomitent mai multor titulari, fiecare dintre acestia

având o cotã-parte idealã din dreptul de proprietate. Asadar, din aceastã definitie rezultã douã

reguli

si anume: a) nici unul dintre coproprietari nu este titularul exclusiv al

unei

fractiuni

materiale din bunul respectiv ; ei nu au decât un drept nedeterminat din

bunurile aflate în

coproprietate si b) cã fiecare dintre coproprietari este titularul exclusiv numai pentru o cotã idealã,

abstractã din dreptul de proprietate, exprimatã printr-un procent; fractie ordinarã sau fractie

zecimalã

B. Proprietatea comunã în devãlmãsie. - Dreptul de proprietate în devãlmãsie reprezintã

acea proprietate comunã potrivit cãreia titularii sãi nu au determinatã o cotã- parte idealã

(matematicã) din dreptul lor de proprietate.

Proprietatea devãlmasã a sotilor. - Proprietatea devãlmasã a sotilor are ca obiect numai

acele bunuri care au fost dobândite de ei sau de oricare dintre ei în timpul cãsãtoriei.

18Ce reprezinta posesia raportat la proprietate? Care sunt caracterele și elementele ei?

Posesia a fost definitã ca fiind o stare de fapt generatoare de efecte juridice care constã în

stãpânirea materialã sau exercitarea unei puteri de fapt de cãtre o persoanã asupra unui bun cu

intentia si vointa de a se comporta fatã de toti ceilalti ca proprietar sau titular al unui drept real.

a)Elementul material constã din totalitatea faptelor materiale exercitate direct asupra

lucrului ;

b)Elementul psihologic sau intentional constã în intentia sau vointa celui care posedã de a

exercita stãpânirea lucrului pentru sine, adicã ca si cum ar fi exercitat-o proprietarul sau titularul

unui alt drept real.

19Ce condiții trebuie sa îndeplineasca posesia pentru a-și produce efectele?

Caracterele posesiei sunt urmãtoarele:

a)- posesia se bazeazã pe intentia de a poseda pentru sine, adicã animus rem sibi habendi;

b)- posesia este incidentã numai drepturilor reale, nu si celor de creantã (personale);

c)- posesia face sã se nascã un drept probabil de proprietate sau un alt drept real.

20Cum se probeaza elementul psihologic al posesiei?

Posesia se dobândeste prin întrunirea celor douã elemente (corpus si animus). În ce priveste

elementul material acesta poate fi exercitat fie personal de cãtre posesor, fie prin reprezentant (de

exemplu, mandatarul, depozitarul etc.). Privitor la elementul psihologic, acesta trebuie sã fie

prezent în mod nemijlocit în persoana posesorului si nu a reprezentantului. Posesia se pierde prin

disparitia celor douã elemente. Apare însã foarte logic ca posesia sã se piardã si prin disparitia

numai a unuia dintre cele douã elemente. Bunãoarã, când bunul este furat si deci dispare elementul

corpus sau când posesia pentru sine se transformã în posesie pentru altul în care caz dispare

elementul psihologic.

21.Faceți o comparație între posesie și detenție precara.

Comparatie între detentia precarã si posesie. Ele se diferentiazã sensibil:

-prima diferentã: putere de fapt sau existenta unui titlu. Posesia nu este decât un simplu fapt

(res facti), detentia este o stare de drept (res juris).

-a doua diferentã: pretentia la proprietate sau recunoasterea dreptului proprietarului.

Simplu

spus: detentorul recunoaste dreptul altuia, posesorul nu.

22.Cum se numește operațiunea juridica prin care poți ca din detentor precar sa devii posesor?

. Intervertirea detentiei precare (titlurilor)

Art. 1858 C.civ. stabileste cazurile de intervertire a detentiei precare. Acestea sunt:16

-când detinãtorul lucrului primeste cu bunã credintã de la altã persoanã decât adevãratul

proprietar un titlu translativ de proprietate cu privire la bunul pe care îl detine;

-atunci când detinãtorul lucrului prin acte de rezistentã neagã drepturile celui de la care

detine bunul. De pildã, din diferite motive locatarul considerã cã el este proprietarul imobilului si

refuzã sã mai achite chiria ;

-când detinãtorul strãmutã posesia lucrului printr-un act cu titlu particular la o persoanã de

bunã credintã;

-când detinãtorul transmite posesia la altul printr-un act cu titlu universal, dacã succesorul

cu titlu universal este de bunã credintã.

23.Prin ce este aparata posesia? Este admisibila o acțiune în complângere intentata de posesor împotriva proprietarului?

Ea se face prin probatiunea celor douã elemente ale posesiei. Dovada elementului material

este relativ simplã si ea se face prin orice mijloc de probã înclusiv martori si prezumtii. Elementul

psihologic, prin natura lui, este mai dificil de probat. Existã din acest punct de vedere douã reguli:

- prima este prezumtia de neprecaritate, adicã animus domini este prezumat (art.

1854 C.civ.) ;

- a doua regulã este prezumtia de neintervertire de titlu prevãzutã de art. 1855 C.civ.

24.Ce înseamna și care sunt dezmembramintele dreptului de proprietate?

dezmembrãmintele proprietãtii sunt drepturile reale rezultate prin desprinderea

ori limitarea unor atribute din continutul dreptului de proprietate asupra bunurilor. Ele sunt

opozabile atât tertilor cât si proprietarului.

Dezmembrãmintele dreptului de proprietate sunt: dreptul de uzufruct, dreptul de uz, dreptul de abitatie, dreptul de servitute, dreptul de superficie

25.Identificați în Codul civil și enumerați servituțile naturale.

a)servituti naturale adicã acelea care îsi au originea în situatia naturalã a fondurilor,

de

exemplu: servitutea de scurgere a apelor naturale (art. 578 C.civ.), servitutea izvorului (art. 578

C.civ.), servitutea de îngrãdire a proprietãtii (art. 578 C.civ.);

b)servitutile legale. Acestea sunt cele stabilite de lege precum: servitutea de vedere

(art.

611 C.civ.), servitutea de trecere (art. 616 C.civ.), servitutea picãturilor din streasinã etc.;

c) servituti stabilite prin fapta omului (art. 620-643 C.civ.) care se constituie prin

conventie, testament, uzucapiune sau prin destinatia proprietarului; ele se mai numesc servituti

veritabile sau propriu-zise.

B.- Dupã modul lor de exercitare distingem:

a)servituti continue pentru a cãror exercitare si existentã nu este nevoie de fapta actualã a

omului. Exemplu, servitutea de scurgere a apei de ploaie (art. 622 alin. 2 C.civ.), servitutea de

vedere (art. 622 C.civ.);

b)servituti necontinue pentru a cãror existentã si exercitare este necesarã fapta omului, de

pildã: servitutea de trecere, servitutea de a paste animalele, servitutea de a lua apã din fântânã

(art. 622 alin. 2 C.civ.) etc.

C.- Dupã felul în care se manifestã:

a)servituti aparente fiind acelea care se cunosc datoritã unor semne exterioare, cum ar fi

o fereastrã, o usã, o cãrare, un canal (art. 622 alin.3 C.civ.);

b)servituti neaparente sunt acelea a cãror existentã nu poate fi cunoscutã printr-un semn

exterior, cum este servitutea de a nu clãdi sau zidi decât pânã la o anumitã distantã sau înãltime

sau cea de a nu planta la o distantã mai micã decât cea prevãzutã de lege etc. D.- Dupã obiectul lor servitutile se clasificã în:

a)servituti pozitive si negative. b) servituti urbane sau rurale (art. 621 C.civ.) dupã cum

ele sunt constituite în folosul unei clãdiri sau al unui teren.

Servitutile naturale si servitutile legale. Servitutile naturale. - Asa numitele servituti naturale sunt urmãtoarele:22

a)servitutea de scurgere a apelor naturale (art. 578 C.civ.) ;

b)servitutea izvoarelor (art. 575-583 C.civ.);

c)dreptul de grãnituire (art. 584 C.civ.) ;

d) dreptul de îngrãdire (art. 585 C.civ).

Servitutile legale. - ÃŽn art. 586-619 C.civ. sunt reglementate servitutile legale si anume:

a)distanta plantatiilor ;

b)distanta si lucrãrile intermediare cerute pentru unele constructii ;

c)servitutea de vedere (art. 611-614 C.civ.) ;

d)picãtura streasinilor (art. 615 C.civ.);

e)servitutea de trecere (art. 617-619 C.civ.).

f)prin legi speciale sunt reglementate si alte servituti în domeniul apelor, pãdurilor, cele aeronautice ca si servituti de utilitate publicã

Servitutile stabilite prin fapta omului. - Aceste servituti sunt reglementate în art. 620- 643

C.civ. si sunt singurele servituti veritabile, adevãrate dezmembrãminte ale dreptului de

proprietate.

Constituirea servitutilor : prin titlu, prin uzucapiune, prin destinatia proprietarului

26.Care sunt modalitațile de constituire a uzufructului? Ce drepturi și obligații are uzufructuarul? Dar nudul proprietar?

3. Constituirea dreptului de uzufruct. - Art. 518 C.civ. statueazã cã "uzufructul se

stabileste prin lege si prin vointa omului". Actualmente, deoarece constituirea uzufructului prin

lege a fost abrogatã, el poate fi dobândit fie prin vointa omului (act juridic), fie prin

uzucapiune.

Constituirea uzufructului prin vointa omului se poate face în douã moduri: prin conventie

si prin testament.

4. Drepturile si obligatiile uzufructuarului. - el are dreptul sã cearã predarea în folosinta

sa a bunului supus uzufructului ; uzufructuarul are dreptul sã se foloseascã de bun precum si de

a-i culege fructele; uzufructuarul are dreptul de a ceda beneficiul (emolumentul) dreptului sãu

de uzufruct dar nu însusi acest drept ; pentru protejarea dreptului sãu uzufructuarul are la

îndemânã actiunile posesorii; când uzufructul are ca obiect bunuri care se consumã prin

folosintã (bani, grâne, bãuturi), uzufructuarul poate dispune de ele dar la sfârsitul uzufructului

trebuie sã le restituie în aceeasi cantitate, calitate si valoare ori pretul.

ÃŽn ce priveste obligatiile uzufructuarului aici vom distinge : uzufructuarul are obligatia de

a proceda la inventarierea mobilelor si a constata starea imobilelor (art. 540

C.civ.);

uzufructuarul este obligat de a da cautiune ; uzufructuarul este obligat sã se foloseascã de lucru

ca un bun proprietar conform art. 541 C.civ ; obligatia de a aduce la cunostinta nudului

proprietar orice încãlcãri sau uzurpãri ale dreptului celui din urmã; în caz contrar el va rãmâne

rãspunzãtor pentru toate daunele ce ar putea rezulta pentru proprietar, ca si cum le- ar fi cauzat

el însusi;

5. Drepturile si obligatiile nudului proprietar. - ÃŽn privinta drepturilor distingem:

- dreptul proprietarului de a dispune de lucru dar numai cu respectarea atributelor care

revin uzufructuarului; dreptul proprietarului de a exercita toate actiunile care privesc

proprietatea lucrului supus uzufructului (de exemplu, actiunea în revendicare sau actiunile

posesorii).

Obligatiile nudului proprietar sunt: - o obligatie de garantie prin care nudul proprietar trebuie sã-l garanteze pe uzufructuar împotriva evictiunii; - o obligatie negativã de a nu aduce

atingere exercitãrii de cãtre uzufructuar a drepturilor sale.

27.Faceți o comparație între uzufruct și servitute.

Dreptul de servitute este un drept real principal, perpetuu si indivizibil

constituit asupra unui imobil numit fond aservit sau dominat pentru uzul si utilitatea altui

imobil numit fond dominant, imobile care apartin unor proprietari diferiti.

Uzufructul este acel drept real principal care conferã titularului

sãu (numit uzufructuar) atributele de posesie si folosintã asupra bunului ce apartine altei

persoane (numit nud proprietar) cu obligatia de a conserva substanta.

Uzufructul este

reglementat de art. 517-564 C.civ. Se poate, deci, spune ca uzufructul este un drept real de

folosinta si posesie asupra lucrului altuia.

28.Definiți dreptul de superficie și explicați cum se exercita acest drept.

- Dreptul de superficie este acel drept real principal care constã în dreptul de proprietate al unei persoane numitã superficiar asupra constructiilor, plantatiilor sau altor

lucrãri care se aflã pe un teren care apartine altei persoane si asupra cãruia superficiarul are un

drept de folosintã ; el este un drept real imobiliar

Constituirea dreptului de superficie. - Dreptul de superficie se dobândeste prin titlu, prin uzucapiune sau prin lege. De regulã constituirea acestui drept se face prin conventie

încheiatã între constructor si proprietarul terenului pe care s-a ridicat constructia